Cervical cancer can be treated! (in Romanian)

 Anual, în ultima săptămână a lunii ianuarie,  28 ianuarie – 03 februarie 2018, se desfășoară  Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, care are ca prioritate educarea femeilor asupra efectelor dezastruoase ale acestei boli.
Prin parteneriatul între toți reprezentanții domeniului sănătății și cei ai societății civile se întreprind acţiuni de informare şi asistenţa de profil.
Evenimentul, în acest an, pune accent pe conceptul de prevenție, având în vedere faptul că există instrumente – precum vaccinarea și controlul regulat – ce pot reduce semnificativ riscul apariţiei acestei boli.
Cancerul de col uterin este o problemă de sănătate publică atât în Europa, cât şi în Republica Moldova, din considerente că se plasează drept  a doua cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul mamar.
Importanţa prevenirii cancerului de col uterin este cu atât mai mare cu cât statisticile spun că la fiecare 18 minute se înregistrează o altă victimă a acestei forme de cancer.
Cancerul de col este o afecțiune malignă a celulelor ce captușesc întreaga suprafaţă a colului. Afecțiunea apare mai frecvent la femeile active din punct de vedere sexual, care au vârsta peste 30 de ani. Cancerul de col uterin poate determina apariţia metastazei în ganglionii limfatici de la nivelul pelvisului şi, cu o frecvenţă redusă, la nivelul plămânilor, ganglionilor limfatici, oaselor şi ficatului, fapt datorat reţelei limfatice bogate pe care o are uterul.
Institutul Oncologic accentuează atât factorii de risc, cât şi măsurile de prevenţie, care pot  vulnerabiliza persoana şi stimula capacităţi protectoare, astfel încât să fie reduse la maxim şansele de prevalenţă a cancerului de col uterin.
Cea mai frecventă cauză a apariţiei cancerului de col uterin este virusul papilomma uman (HPV). Virusul papilomma uman este una din cele mai răspândite infecţii cu transmitere pe cale sexuală şi cunoaşte o varietate în peste 100-120 de forme.
De cele mai multe ori, infecţia este asimptomatică, iar durata medie de contagiune este de 8 luni. Se estimează că 1 din 3 femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la începerea unei vieţi sexuale regulate.
De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de dezvoltarea cancerului, celulele colului uterin arată deseori schimbări, cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială  deţinând  o afecţiune precanceroasă. Afecţiunile pre-canceroase nu implică un risc imediat pentru sănătate, însă în viitor acestea se pot dezvolta în cancer complet avansat. Alţi factori de risc importanţi care înlesnesc dezvoltarea cancerului de col uterin sunt contactele sexuale cu parteneri multipli, fapt corelat cu posibilitatea de infecţie cu HPV. Astfel că femeile care îşi încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi care au avut mai mulţi parteneri sexuali cu o istorie medicală îndoilenică sunt predispuse la infecţia cu HPV şi implicit la facilitarea apariţiei cancerului de col uterin.
Infecția cu Chlamydia este un alt factor de risc pentru cancerul de col uterin. Studiile au scos la iveală ca multe dintre cazurile diagnosticate cu acest tip de cancer au fost depistate în cazul femeilor supraponderale.
Anticoncepționalele folosite pe o durata mai mare de cinci ani și un istoric de sarcini multiple se numara printre cauzele apariției cancerului de col uterin. De asemenea, un risc mai crescut îl au femeile care sunt fumatoare. Acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale substanţelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin. Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoase, care sunt folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate, sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA. Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) – femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii.
Apariţia cancerului de col uterin poate fi controlată prin câteva măsuri de protecţie, cum ar fi efectuarea regulată a testelor ginecologice şi prin controlul dietei.
Controlul ginecologic regulat şi efectuarea testului Babeş-Papanicolau sunt măsuri de prevenţie şi protecţie împotriva infecţiilor ginecologice, în general, şi a cancerului de col uterin, în particular pentru femeile asimptomatice cu vârstă mai mare de 20 de ani.
Testul Papanicolau poate identifica modificările patologice ale colului cervical, astfel că acestea pot fi tratate înainte de instalarea şi dezvoltarea cancerului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinul anti-HPV este metoda de prevenție primară împotriva cancerului de col uterin. Vaccinarea anti-HPV conferă un grad ridicat de protecție împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât față de cârcinomul cu celule scuamoase, cât și față de adenocarcinom), dar poate oferi protecție și față de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal și penian.
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin a fost instituționalizată de Asociația Internațională de Prevenire a Cancerului Cervical, la care Republica Moldova a aderat din anul 2009. În această perioadă, în Republica Moldova se organizează un şir de evenimente publice, scopul cărora este de a crește nivelul de informare și sensibilizare a femeilor privind importanța măsurilor de prevenire și depistare precoce a cancerului de col uterin, printre care flashmob-uri, webinare și campanii de sensibilizare pe rețelele de socializare.

       Veronica CIOBANU
medic oncoginecolog, dr. șt. med.,
vicedirector IMSP Institutul Oncologic

Sursa: http://onco.md